Cum a învățat David să devină mai puternic decât pare. Povestea antrenamentelor cu Prini.

David Nicolaie și antrenorul Adrian „Prini” în timpul pregătirii fizice pe stadion, discuție despre antrenament și strategie pentru cursele de anduranță.

Când ai 14 ani și te bagi într-o cursă de anduranță cu piloți de 17, 18 sau 20 de ani... diferența se vede. Nu doar la experiență, ci mai ales la fizic. Iar ca să reziști în mașină tur după tur, cu vibrațiile, căldura, presiunea și concentrarea pe care ți-o cere o astfel de cursă... nu prea merge fără o pregătire serioasă.

De asta a apărut în povestea noastră Adrian "Prini", prieten cu mine de ceva vreme, om de atletism, pilot moto la rândul lui și cu mulți ani de experiență în pregătire fizică. Când i-am povestit ce face David și prin ce trece pe circuit, ne-am dat seama că are nevoie de experiența lui Prini în pregătirea fizică. "Are nevoie de forță, rezistență la efort, viteză de reacție", a spus Prini. Era clar că asta era o oportunitate ca David să devină nu doar un pilot complet, ci și un tânăr cu un corp bine dezvoltat.

Ce mi-a plăcut din start la Prini a fost abordarea lui. Fară sală de forță. Totul pe stadion. Aer liber, picioarele pe pista de atletism și greutatea propriului corp. Pur, simplu, eficient.

Ca să înțeleagă mai bine ce are de lucrat, a venit și la cursă. A vrut să vadă cum stă David pe final de stint. Așa au apărut “antrenamentele de după antrenament”, expresie pe care o folosesc eu când povestesc despre antrenamentele fizice ale lui David. La fiecare sesiune, după ce toți ar crede că s-a terminat, mai vin câteva sprinturi scurte și intense. Iar de fiecare dată, Prini îi spune: “Astea sunt ultimele 10 minute din cursă”. David strânge din dinți și face... pentru că știe că exact asta îi lipsește unui puști de 14 ani care vrea să țină pasul cu adulții.

De la primul antrenament a fost clar că este vorba de ceva diferit fată de ce știa el. "Mi-a zis că nu știu să alerg... și m-a învățat atunci cum se face corect", râde David. Pe lângă alergare, a învățat inclusiv să sară coarda, lucru esențial pentru coordonare și ritm.

Cum arată o sesiune?

David Nicolaie în timpul antrenamentului de alergare pe stadion, pregătindu-se fizic pentru cursele de anduranță din motorsport.

Simplu: “Râsete, lacrimi, febră musculară... puls la 190 și, la final, zâmbetul ăla mic de satisfacție”, zice Prini.

Care e partea grea pentru David? "Alergarea. Și exercițiul de 300 de metri cu ultimii 50 accelerați. Pe ăla îl urăsc", recunoaște el.

Dar ce e haios e dinamica dintre ei. La început, Prini îl suna chiar în ziua cursei, ca să ia feedback. Numai că David nu-i răspundea... iar Prini nu știa că echipa nu îi dă acces la telefon decât după cursă. Așa că după primele curse, când l-a prins în sfârșit la telefon, l-a întrebat direct, Cum a fost?, iar răspunsul a fost la fel de sec, Bine. Îl scoate din minți pe Prini... dar așa e David. La fel de greu de scos cu vorba e și cu Sergiu sau cu Andy. Pe pistă însă, vorbește cu faptele. Va trebui însă să înceapă să învețe să comunice mai mult, pentru că toți cei care se ocupă de el trebuie să înțeleagă clar ce nevoi are.

"David are ceva rar... eu le spun sportivilor mei să se antreneze 120 la sută ca să dea 100 la concurs. El se antrenează 100, dar la cursă dă 120. Are o inimă de leu."

Cum a evoluat? La început, febră musculară după fiecare sesiune. Descoperea grupe de mușchi de care nici nu știa că există. "Dar e un copil foarte inteligent", spune Prini. "A înțeles repede de ce merită tot chinul." Acum... vine zâmbind, oricât de greu ar fi antrenamentul.

Ce a câștigat David din toată povestea asta? "M-a ajutat să mă concentrez mai mult. Și la antrenamente, și la școală. Și am mai multă încredere în curse."

Un moment cheie? Prima cursă din 2025. A avut ceva incidente pe pistă. A ieșit din mașină nervos, “Vreau să mă bat cu toți, că m-au lovit doar pentru că am 14 ani”, își amintește Prini. Iar de pe margine a tras concluzia, “Băiatul ăsta o să fie campion”.

David Nicolaie și Adrian „Prini” exersând coordonarea și viteza de reacție pe stadion, parte esențială din pregătirea pentru cursele de anduranță.

Dincolo de partea fizică, contează și mentalul. "David trebuie să învețe să treacă peste un eșec, să se bucure la o victorie, să respecte toți adversarii. Eu sunt acolo să-l ajut."

Ce nu se vede de pe margine e că antrenamentele nu se termină când pleacă de pe stadion. În zilele când nu se întâlnesc, David are zilnic de făcut acasă un antrenament scurt, ca o temă, flotări, genuflexiuni, plank... lucruri simple dar constante.

Pe lângă asta, Prini îl educă și în alte direcții esențiale. Despre hidratare, despre electroliți, despre alimentația corectă. Când mai face câte o excepție alimentară, David îi trimite imediat poza lui Prini. Învață să își asume inclusiv aceste lucruri.

Antrenamentele n-au pauză. "În perioada precompetițională lucrăm pe aerobic și forță. În competițional, pe anaerobic, pentru tonus și rezistență. Iar refacerea e cheia."

Cum îl vede Prini? "David e un LUPTĂTOR."

Cum îl vede David pe Prini? "Poate fi și prieten... dar și dur, mai ales când nu-l ascultăm."

Iar rolul lui Prini în echipă? "La o cursă de 500 km... dacă mergi 400 km bine și apoi cedezi fizic, degeaba. Eu sunt acolo pentru ultimii 100 km. Acolo contează pregătirea."

La final... David spune simplu, "Mulțumesc pentru antrenamente și pentru că m-a ajutat să-mi îmbunătățesc rezistența în curse. Fără Prini... nu aș fi același pilot."

Previous
Previous

Ce pățești dacă retrogradezi neglijent... și bușești două supape

Next
Next

David Nicolaie pe podium la Târgu Mureș, în ciuda descalificării de Ziua Copilului